”Mâine să fii mai bun ca azi”
Scoala Corlateni
Despre noi

MONOGRAFIA COMUNEI CORLĂTENI

Prezentare generală
a)   scurt istoric al localităţii
         
Prima  menţiune despre  satul Corlăteni apare în secolul al XV –lea, într-un  document din 5 martie 1487, prin care Ştefan Cel Mare confirma lui Ivanco Birlici şi surorii sale Ana, stăpânirea satelor Birgăieni  pe Moldova, o parte din Verbia pe Jijia şi Corlătenii.

         În anul 2007, satul Corlăteni a sărbătorit 520 de ani de la prima atestare documentară, dar localitatea  are o vechime de peste 4000 de ani, după cum reiese din  datele oferite de  cercetările arheologice din anii 1949-1953, fiind  menţionată ca o aşezare neolitică (circa 2500 î.e.n.).
          În anul 1968, în urma Reformei administrativ-teritoriale, la satele deja existente în comuna Corlăteni, respectiv: Corlăteni, Carasa, Vlădeni şi Podeni se alătură satele comunei  Dimăcheni, respectiv Dimăcheni, Mateieni  şi Recea –Verbia formând toate comuna Corlăteni. În anul 2003 comuna Dimăcheni  se reorganizează, iar comuna Corlăteni rămâne cu satele existente înainte de 1968.
b) amplasare  geografică
          
Comuna Corlăteni este situată în partea de nord-vest a judeţului Botoşani, dispusă pe malul stâng al cursului superior al râului Jijia, la o distanţă de 12  km spre sud-est de municipiul Dorohoi, învecinându-se  la nord cu, comunele Cordăreni şi George Enescu, la nord-est cu comuna Vorniceni, la sud-est cu comuna Ungureni, la sud cu comuna Nicşeni, la sud-vest cu comuna Dimăcheni şi la nord–vest cu comuna Broscăuţi.  Comuna Corlăteni are o suprafaţă totală de 5067 ha din care 640 ha situate în intravilan iar 4427 ha în extravilan şi este compusă din 4 sate: Corlăteni, Carasa, Vlădeni şi Podeni.
c) relieful
         
Relieful este reprezentat de o parte deluroasă a depresiunii Jijiei cu formaţiuni care variază între 100 şi 200 m în partea  de nord-est intre care cele mai însemnate sunt: Dealul La cetate, Dealul Godinescu, Dealul Muşchioasa, Dealul Borşa, Dealul Odăii, şi de  lunca Jijiei pe lungimea râului care străbate toate cele 4 sate ale comunei.
          Referitor la învelişul de soluri, pe teritoriul comunei Corlăteni  întâlnim cernoziomurile având ca roci de solidificare depozitele loessoide şi luturile, situate pe zonele mai înalte,precum şi aluviosoluri aflate în lunca Jijiei .O altă categorie de sol sunt erodosolurile care se întâlnesc pe mare parte din versanţi unde erodarea a fost determinată de acţiunea apei. Condiţiile pedoclimatice ale comunei Corlăteni sunt favorabile culturilor de porumb, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr şi plante furajere.
         Suprafaţa  cu soluri afectate de alunecări de teren pe teritoriul comunei este de 46 ha dispusă pe sate astfel: Corlăteni-17 ha, Carasa-12 ha, Vlădeni-9 ha şi  Podeni- 8 ha şi reprezintă 1 % din suprafaţa agricolă, iar suprafaţa cu soluri inundabile este de 115 ha dispusă pe sate astfel: Corlăteni-50 ha, Carasa-33 ha, Vlădeni-20 ha şi Podeni -12 ha şi reprezintă 2,46 % din suprafaţa agricolă.
           Este de menţionat că fenomenul de eroziune şi de alunecări de teren este  un fenomen dinamic şi dacă nu se intervine în exploatarea cu discernământ a solurilor agricole, acestea se accentuează an de an şi pun în pericol dezvoltarea agriculturii pe aceste suprafeţe.
Caracteristici climatice
         
Teritoriul administrativ al Comunei Corlăteni, fiind situat în partea de nord –est a ţării este supus influenţelor climatice  ale Europei de est dar precipitaţiile sunt influenţate de masele de aer care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei.
             Din punct de vedere climatologic, teritoriul comunei Corlăteni, ca de altfel şi celal judeţului Botoşani, se  încadrează într-un regim climatic temperat-continental cu nuanţă excesivă, adică producerea unor geruri mari în perioada de iarnă cu temperaturi sub -30C  şi viscol şi caniculă în perioada de vară şi secete prelungite. Referitor la regimul precipitaţiilor ,corelat cu  cel al temperaturilor putem spune că zona comunei Corlăteni  este afectată  de ierni cu zăpadă puţină şi veri secetoase, temperatura medie anuală fiind de 8,6C iar suma anuală medie a precipitaţiilor de  este de 560 mm. O caracteristică a sectorului climatic în care se află comuna Corlăteni o constituie repartiţia defectuoasă a precipitaţiilor în perioada de vegetaţie, fiind perioade lipsite de precipitaţii şi cu temperaturi  mult peste cele normale. Precipitațiile moderate (548,5l/mp media anuala, maxima in luna iunie 81,1 l/mp si minima in luna februarie, cu 25,5 l/mp), ceva mai abundente in zona pădurilor si apelor.
          Cantitatea maxima de precipitații căzută în 24 de ore de 142 l/mp a fost înregistrată in luna iunie 2010. Numărul anual de zile cu precipitații lichide este de 110,9 iar numărul anual de zile cu precipitații solide a fost de 27. 
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a comuneiCorlăteni cuprinde râul Jijia, care străbate comuna de la nord-vest la sud–est şi afluenţii acestuia: pârâul Putreda, pârâul Tălpeni, pârâul Bezerc, pâraiele  Borşa, Muşchioasa şi Fâneaţă care în perioadele secetoase au un debit redus până la secare, precum şi Iazul Corlăteni, de pe pârâul Putreda.
         Râurile, pâraiele   şi iazul Corlăteni sunt influenţate de  cantitatea de precipitaţii, având un volum mare primăvara când se topeşte zăpada precum şi vara şi toamna când se înregistrează ploi abundente. 
         Râul Jijia are un debit destul de redus fiind de 8 mc/s, dar acesta se măreşte în cazul ploilor torenţiale sau în cazul ruperii barajului de la Iezer ceea ce poate duce la inundarea suprafeţelor agricole şi gospodăriilor populaţiei din comuna Corlăteni. Suprafaţa inundabilă pe teritoriul comunei  Corlăteni în cazul revărsării râului Jijia este de 115 ha teren agricol şi pot fi afectate de inundaţii 11 gospodării ale populaţiei. Iazul Corlăteni de pe râul Putreda are o suprafaţă de 14 ha şi un volum  de 266 mii mc, şi este principala sursă de apă pentru animalele scoase la păşunat pe timpul primăverii şi verii.

Populaţia 
        a)  Numărul  de locuitori ai comunei Corlăteni,  între anii 2002- 2010 a fost în medie de 2450.
        b)  Structura demografică în anul 2010   este următoarea: 
               
- structura populaţiei după etnie  - 2450 români
               - structura populaţiei după religie  -2362 religie ortodoxă;
               - 48 religie penticostală;
               - 40 religie adventistă de ziua a șaptea.
          La sfârşitul anului 2010, din totalul populaţiei, aproximativ 80 erau salariaţi, 20 şomeri, 400  preşcolari, elevi şi studenţi, 800 pensionari iar restul populaţiei fiind  ocupată în agricultură  sau casnică. 

         c) 
Mişcarea naturală
           
Natalitatea, alături de reducerea mortalităţii şi creşterea duratei medii a vieţii, este una din componentele cele mai însemnate ale evoluţiei numărului şi structurii populaţiei. În anul 2010 procentul de natalitate a fost de 6,93 ‰ iar procentul de mortalitate de 27,34‰. 
Căi  de  transpor
       
a)Rețea de  transport rutier:
          Este formată din drumurile județene, comunale şi săteşti care traversează comuna Corlăteni. Teritoriul comunei Corlăteni este străbătut de următoarele drumuri clasate:
· DJ 292 – asigură circulația rutieră pe traseul Dorohoi – Broscăuți – Carasa – Corlăteni – Podeni – Dealu Crucii – Vorniceni - Știubieni – Petricani – racord DN 29 în apropierea orașului Săveni.
· DJ 296 - asigură legătura cu comunele situate la sud de comuna Corlăteni, mai precis pe traseul Podeni – Dorobanți - Nicșeni – Roma – municipiul Botoșani. .
· DC 69 – realizează legătura pe traseul racord DJ 292 – Mateieni – Dimăcheni – Carasa.
· DJ 292 A Corlăteni – Dimăcheni
  Drumurile săteşti de pe teritoriul comunei Corlăteni au o lungime totală de 58,09 km, fiind majoritatea pietruite. Repartiţia acestora pe sate arată astfel:
  - Satul Corlăteni  -  16,91 km;
- Satul Carasa     -  18,41 km;
- Satul Vlădeni    -  12,55 km;
  - Satul Podeni      - 10,22 km;
      b) Căi de transport feroviare:
           
Pe teritoriul comunei Corlăteni se află un segment de 18 km cale ferată din traseul Iaşi –Dorohoi, pe care sunt amplasate 3 staţii CFR-respectiv în localităţile: Carasa ,Vlădeni şi Podeni pentru deservirea trenurilor de călători.
Dezvoltare economică
      
a) Singurele ramuri ale economiei care se dezvoltă pe teritoriul comunei Corlăteni  sunt agricultura şi comerţul;
- agricultura este reprezentată de o societate agricolă  SC  GAVRIL  SRL în continuă dezvoltare, de o societate agro-zootehnică  SC AZOMIG SRL, de cultivarea unor suprafeţe mai mici sau mai mari de către micii arendaşi de pe plan local şi de agricultura de subzistenţă şi creşterea animalelor de către micii fermieri individuali.
- comerţul este reprezentat de societăţi mici care deţin magazine mixte, unităţi de   alimentaţie publică şi pentru desfacerea materialelor de construcţii.
       b) Fondul funciar-terenuri agricole, terenuri împădurite
- terenuri agricole -  4647 ha  din care: 2840 ha teren arabil,  1266 ha păşuni, 100 ha împădurite, 17 ha acoperite de apă, 424 ha alte terenuri.
- Gospodării ale populaţiei: 1192 repartizate pe sate astfel: 
                     Corlăteni-358,
                     Carasa – 339,
                     Vlădeni - 275, 
                     Podeni - 220;
      c)- creşterea animalelorEfective aproximative de animale:

- bovine - 1003 capete,         
- porcine - 437 capete;
- ovine   - 3650 capete,
- caprine - 524 capete;
- cabaline - 273 capete;    
- păsări - 15323cap;
- familii de albine - 224 fam.

          Apărarea sănătăţii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguranţa alimentelor de origine animală, destinate consumului uman, salubritatea furajelor animalelor şi protecţia mediului în raport cu creşterea animalelor, constituie o problemă de stat şi o îndatorire pentru toţi locuitorii din zonă.
d)- resurse naturale: nisip, argilă  folosite  în construcţia  locuinţelor şi anexelor gospodăreşti;  
     
Infrastructuri locale

      A
 instituţii publice-cultură, ocrotirea sănătăţii:
1. Primăria comunei Corlăteni, care are în subordine:
        a) Biblioteca comunală Corlăteni      
        b) Căminul cultural Corlăteni
2 Şcoli şi grădiniţe:
       - Şcoala Gimnazială nr. 1 Corlăteni Corlăteni
       - Şcoala Primară nr. 2  Carasa
       - Şcoala Primară nr. 3 Vlădeni 
       - Şcoala Primară nr. 4 Podeni
       - Grădiniţa cu program normal Corlăteni
       - Grădiniţa cu program normal Carasa
       - Grădiniţa cu program normal Vlădeni
          - Grădiniţa cu program normal Podeni
3. Centrul social Vlădeni,comuna Corlăteni;
4. Poliţia comunei Corlăteni;
5. Cabinet medic de familie Şerban Paul;
6. Dispensar sanitar –veterinar Corlăteni;
7. Biserica  ortodoxă Corlăteni;
8. Biserica  ortodoxă Carasa;
9. Biserica  ortodoxă  Vlădeni;
10. Biserica ortodoxă Podeni;
11. Biserica  adventistă Vlădeni;
12. Casa de rugăciuni penticostală Podeni

-reţele de utilităţi: apă, canalizare, electrice, gaze, etc.

1.- REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ
                    - 
Surse de alimentare cu apă :
                         - 4 fântâni de alimentare, funcţionabile - 2, amplasate în incinta staţiei   de pompare Corlăteni şi 2 în satul Vlădeni, echipate cu pompe submersibile.
                         - Înmagazinarea apei potabile - capacitatea totală de înmagazinare este de 510  mc, din care:
                                     -  rez. 2 x 100 mc – satul Vlădeni
                                     -  rez. 1 x 60 mc    -sat Vlădeni,
                                     -  rez. 2 x 100 mc – staţia pompare Corlăteni,
                                                          -  rez. 1 x 50 mc-satul Corlăteni 
                      -  Staţii de pompare 
                                       a) Staţia de pompare Corlăteni - are 2 grupuri de pompare
                                       b) Staţia de pompare Vlădeni – are 1 grup de pompare
       Reţele de  aducţiune şi distribuţie pe o lungime de 9,2 km, cu un diametru al conductei  între 50 mm şi 110 mm . Numărul branşamentelor la reţeaua de distribuţie este de 185.
       2. REŢELE DE CANALIZARE: - nu avem pe teritoriul comunei
       3. REŢELE DE ENERGIE ELECTRICĂ:
              1. - Reţea de medie tensiune (6 KV ):  = 18 km,
              2. - Reţea de joasă tensiune (0,4 KV ) pt. consumatori casnici şi industriali: 29 km,
                        -  Gospodării electrificate – 1080;

             3 - Instalaţii aferente 
                -  Posturi de transformare aerian (PTA)-12 buc.

                -  Reţelele electrice aeriene sunt din cablu de aluminiu, pe stâlpi de beton.

       4.  PODURI ŞI PODEŢE – din beton, peste râuri şi pârâuri          
                
- sat Corlăteni – 1 pod peste râul Jijia 
                                      - 2 podeţe peste pârâuri
                 - sat Carasa    - 1 pod peste râul Jijia
                                      - 1 podeţ peste pârâu
                 - sat Vlădeni   - 1 pod peste râul Jijia
                                      - 2 podeţe peste pârâu
                  - sat Podeni   - 2 poduri peste râul Jijia
                                      - 1 podeţ peste pârâuri
      5. CĂI  FERATE- calea ferată Dorohoi -  Iaşi pe o distanţă de 14 km cu trei staţii pentru călători în satele Carasa, Mateieni (deserveşte  satul Vlădeni) şi Podeni. 
       6. REŢELE DE TELEFONIE :
           - reţeaua de telefonie fixă digitală Romtelecom cu un număr de 100 abonaţi;
           - reţele de telefonie mobilă aprox. 800 abonaţi.
       7.- REŢELE IMPORTANTE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE:
- reţea  de televiziune - prin  satelit  SC „RDS & RCS" SA Bucureşti  - filiala Botoşani cu  un număr de aprox.120 abonaţi;
- reţea de  televiziune prin cablu   şi internet de la  SC TELECABLE  SYSTEM Broscăuţi în satele Corlăteni şi Carasa cu extindere în Vlădeni.
       
Agricultură 
         
Singurele ramuri ale economiei care se dezvoltă pe teritoriul comunei Corlăteni  sunt agricultura şi comerţul;
       - agricultura este reprezentată de o societate agricolă  SC  GAVRIL  SRL în continuă dezvoltare, de o societate agro-zootehnică  SC AZOMIG SRL, de cultivarea unor suprafeţe mai mici sau mai mari de către micii arendaşi de pe
plan local şi de agricultura de subzistenţă şi creşterea animalelor de către micii fermieri individuali.
       După revoluție, unul din fiii comunei, gospodar, cu dragoste de meleagurile natale dar și de pământul acesta care ne ține de  milenii, a reușit să pună bazele unei asociații agricole care adună aproximativ 2000 de hectare și toate utilajele care sunt necesare. Nevoia de a fi în topul bunilor gospodari ai pământului l-a determinat pe administratorul asociației să-și definitiveze cursurile universitare, devenind inginer. În cadrul societății a fost înființată o brutărie cu 10 angajate care asigută pâine cetățenilor comunei dar și comunelor vecine.
        - comerţul este reprezentat de societăţi mici care deţin magazine mixte, unităţi de   alimentaţie publică şi pentru desfacerea materialelor de construcţii.


..



    Opinia Publică
Vă place să lucraţi cu AEL ?
Da
Nu
Nu ştiu
Total voturi: 43
    Ştiri Elearning.ro
Video